Grăsimea „invizibilă” din organism, asociată cu îmbătrânirea accelerată a creierului

Locul în care este depozitată grăsimea în organism poate influența semnificativ sănătatea creierului, nu doar cantitatea totală de grăsime, arată un studiu publicat la 27 ianuarie 2026 în revista Radiology, a Radiological Society of North America (RSNA).
Cercetarea a analizat datele a 25.997 de persoane din baza UK Biobank, folosind scanări RMN avansate, și a identificat două tipare de distribuție a grăsimii asociate cu efecte negative asupra creierului. Acestea sunt corelate cu îmbătrânire cerebrală accelerată, pierdere de substanță cenușie, declin cognitiv și risc crescut de afecțiuni neurologice.
Primul tipar, denumit grăsime predominant pancreatică, este caracterizat prin acumulări foarte ridicate de grăsime în pancreas, de aproximativ 30%. Aceste valori sunt de două până la trei ori mai mari comparativ cu alte tipare și pot ajunge de până la șase ori peste nivelurile întâlnite la persoanele slabe. Spre deosebire de alte forme de acumulare a grăsimii, acest tipar nu este asociat cu creșteri semnificative ale grăsimii hepatice, fiind adesea trecut cu vederea în evaluările medicale curente.
Al doilea tipar, cunoscut sub denumirea de „skinny fat”, se întâlnește la persoane care nu par sever obeze și au un indice de masă corporală relativ moderat. Acestea prezintă însă un raport ridicat între grăsime și masa musculară, mai ales în rândul bărbaților. Grăsimea se acumulează preponderent în zona abdominală, fără a afecta semnificativ ficatul sau pancreasul. Deși aspectul exterior nu sugerează obezitate, riscurile pentru sănătatea creierului sunt comparabile cu cele ale persoanelor obeze.
Autorii studiului precizează că ambele tipare sunt asociate cu modificări negative ale structurii cerebrale, indiferent de sex, deși au fost observate unele diferențe între bărbați și femei. Cercetătorii subliniază că evaluarea riscului neurologic nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe greutate sau indicele de masă corporală, ci și pe modul în care grăsimea este distribuită în organele interne.
Potrivit concluziilor studiului, identificarea acestor tipare de grăsime ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii de prevenție și intervenție mai timpurii, cu scopul de a proteja sănătatea creierului.